străinii din casă, în luna de miere © gavroche

eu: zi-mi și mie, te rog, ceva ce nu mi-ai mai zis.

mama: că te iubesc?

eu: nu, asta mi-ai mai zis.

povestește-mi o chestie, ceva din trecut sau nu știu.  din facultate, că la câte ai făcut și tu..ai la ce te gândi

mama: păi nu știu..că ți-am cam zis…mhmm…

eu: hai că te las să te gândești și ne auzim peste-o oră, ok?

mama: bine, că și-așa aveam de plătit niște facturi acum.

mama:  deci!

să-ți povestesc în mare cum a fost

nunta mea cu a lu’ tata, unica noastră nuntă..s-a petrecut ca-n povești (completează tata, din fundal)

am făcut împrumut pe un an la C.A.R (casa de ajutor reciproc ), ca să închiriem tot Hanul Măgura (ăsta e la ceva km la ieșirea din bacău, chestie care avea minimum 20j de camere)

orchestră, lumea s-a schimbat în camere, formație, atmosferă, nebunie…

tortul miresei nu mai știm cum arata

pentru că

a venit la nuntă și frăsinica, prietena mea din fălticeni, cu prietenul ei, cu mașina(era o chestie să ai mașină pe vremea aia)

mai spre ziuă, ne-am retras într-o cameră toți 4, să ne mai tragem sufletele..la un moment dat, ea zice: nu mergeți cu noi la voineasa, la munte, vreo 3zile?

eu cu taică-tu ne-am uitat unul la altul și pe loc am zis:  ba da!.  dar cum să facem să nu ne vadă nuntașii, părinții, toată lumea..?

așa că ne-am fofilat prin spatele hanului,  cu rochia de mireasă pe brațe și tata în costumul de mire. eu apucasem să-mi iau pe fuga o pereche de blugi și o cămașă de pânză topita, de schimb.

ne-am urcat repede în mașină și-am plecat în creierul munților, la voineasa.

când am ajuns acolo, nu știu câte ore am facut, 3-4.. verișoara mea, care era chelneriță acolo și soțul ei barman (ambii invitați la nuntă, dar n-au putut veni) mă vede și zice:

-țuca, tu ești? n-ai mai făcut nunta?!

-ba da, dragă. am venit să mă relaxez.

ne-a dat cameră și whisky, ne-am simțit bine.

a doua zi eram obosiți, ne-am odihnit.

a 3-a zi am fost pe munte.

eu aveam acealeași sandale albe cu toc cui de la nuntă, așa că verișoara mea mi-a dat niște teniși. care erau rupți în talpă

tata, cu pantofii de nuntă, și ei găuriți, dar pe deasupra, că așa era modelul.

am plecat pe munte.. am trecut un pârâu, ne-a intrat apă în papuci, ne-am simțit bine, aer curat

am stat 3zile, ne-am intors

frăsinica a plecat mai repede cu o zi, noi am mai rămas, deci nu mai aveam mașină să ne întoarcem

așa că am mers cu ia-mă nene, cu un camion, care în spate avea un loc amenajat pentru muncitori, cu banchete de lemn. am mers prin hârtoape, pe drum de țară, până ne-au lăsat la șosea. de acolo până în onești ne-a luat o dacie

în continuare tata în costum de mire și eu în sandale cu toc cui și blugi

ne-a lasăt dacia la onești. era seară, eram obosiți – hai să dormim aici și plecăm dimineață în bacău

și-am mers la hotel. la recepție, înainte nu era ca acum- nu erai căsătorit, nu primeai cameră – îmbrăcați așa.. receptionera se uitat cruciș..

tata: vrem cameră

recepționista: nu se poate. trebuie să fiți căsătoriți ca să vă dau cameră.

tata scoate certificatul de căsătorie și îl pune pe masă

și ne-a dat camera.

a doua zi am plecat acasă, la bacău.

dupa nuntă am rămas fără nici un ban.  am plecat cu câteva sute de lei, de drum, când am ajuns acasă nu mai aveam nimic.

între timp, nașii n-au mai vb cu noi un an din cauză că am plecat de la nuntă

cu maică’mea am scăpat ieftin, ne-a întrebat doar dacă suntem bine și ne-a iertat, dar bunică-ta cealaltă era foc și pară – chemase nuntașii și acasă. și noi n-am mai apărut

probabil îmi mai spusese povestea mai demult, dar eu stau foarte prost cu memoria și m-am bucurat ca și cum aș fi ascultat-o pentru prima oară

e mișto să găsești pe cineva cu care să fii liber, (îmi) zic.
și oricum alt videoclip mai puțin lame n’am găsit